Home » Biserici

Category Archives: Biserici

Biblioteca si Muzeul Parohial din satul Maxut

Parohia ,,Sfântul Mare Mucenic Mina” – Țărinca

Parohia Țărinca, este o parte a satului Maxut, comuna Deleni și denumirea parohiei a fost dată de o zonă a satului. Parohia a fost înființată în anul 2003, iar primul preot paroh a fost PC.Pr Tenchiu Emanuel- Dumitraș care a pastorit pana in anul 2019.

La inceput s-a slujit intr-o capela construită pe un teren al Primăriei Deleni, ulterior cumpărându-se un nou teren pentru a se zidi noua biserica.

 In tot acest timp PC.Pr. Tenchiu Emanuel- Dumitraș s-a ingrijit de dotarea locasului de cult cu cele necesare oficierii slujbelor religioase.  În anul 2018, PC.Pr. Tenchiu Emanuel- Dumitraș a reușit să aducă de la Sfântul Munte Athos o copie fidelă a Icoanei făcătoare de minuni Maicii Domnului Axion Estin, care se afla la demisolul bisericii noi unde se slujeste acum.

Din anul 2019 parohia Tarinca este pastorita de PC.Pr. Luchian Constantin, care a fost preot timp de 15 ani la parohia ,, Sfinții Voievozi”, sat Miletin, com.Prăjeni, jud. Botoșani, protopopiatul Hârlău.                                               

 În anul 2019, s-a renovat vechea capelă și i s-a dat o nouă utilitate de Centru Social, iar, în anul 2020 s-a continuat lucrările de zidire a Sfintei Biserici, reusindu-se ca în primăvara anului 2021 sa fie  finalizate zidurile.

Istoricul Bisericii Feredeni


Satul Feredeni,Comuna Deleni, Judeţul Iaşi este situat la aproximativ 10 km de oraşul Hârlău, judeţul Iaşi. Îşi are originile în a treia domnie a lui Petru Şchiopul(17 octombrie 1583 – 29 august 1591).
Biserica monument istoric „Adormirea Maicii Domnului” din satul Feredeni, a fost ctitorită de boierul Iordache Krupenski, în anul 1790.
Familia Krupenski, prin Iordache Krupenski, de origine poloneză, zideşte acestă biserică din dragoste pentru Hristos şi prin propria cheltuială, începând-o în anul 1790 şi finalizând-o în 1801, odată cu montarea catapetesmei de o rară frumeseţe.
Locaşul are formă de navă, cu ziduri foarte groase(1,5m), altarului fiindu-i anexat un veşmântar şi celor două pridvoare o criptă, unde sunt depuse osemintele familiei Krupenski. În cele din urmă locaşul a fost încoronat cu o turlă frumos împodobită cu ornamente florale încadrându-l în stilul neoclasic.
O contribuţie la fel de importantă ca şi a ctitorului este cea a fiului acestuia, Grigorie Krupenski, care a împodobit locaşul cu ce era mai de preţ la acea vreme: candelabre, icoane, candele, evanghelii, apoi adaugă veşmântarul, cripta familiei şi gardul din piatră acoperit cu olane ce înconjoară biserica.
Cea mai de preţ comoară a Bisericii din Feredeni este un fragment din Moaştele Sf. M. Mc. Gheorghe‚ „Purtătorul de Biruinţă”, care ocroteşte locaşul, aşezarea şi pe toţi locuitorii ei, odihnindu-se la Biserica din Feredeni de doua veacuri.
Aceste moaşte s-au dăruit, în 1748, de către Patriarhul Alexandriei Matei Psaltul, lui Andrei Ruset,vel logofăt. Matei Psaltul fusese stareţ la Mănăstirea Zlătari din Bucuresti, iar Andrei Ruset era capuchihaie al Moldovei la Constantinopol în vremea lui Constantin Mavrocordat. Andrei Ruset l-a ajutat pe Matei să dobândească scaunul patriarhal, iar acesta, în semn de recunoştinţă i-a dăruit aceste Sfinte Moaşte.
Până a ajunge Sfintele Moaşte la Feredeni, ele s-au păstrat în sânul familiei lor şi s-au moştenit de la o generaţie la alta. Andrei Ruset a avut o fiică pe nume Safta. Safta s-a căsătorit cu Enake Milu. Aceştia doi au avut la rândul lor o fiică pe nume Măriuţa, care s-a căsătorit cu Iordache Krupenski, cel care a ctitorit biserica din Feredeni.
Având propria lor ctitorie, Măriuţa şi Iordache au mutat moaştele Sf. M. Mc. Gheorghe din sânul familiei  în biserica din Feredeni, unde se află până în zilele noastre.
În Biserica de la Feredeni au stat într-o nişă din peretele proscomidiarului, iar din anul 2005 s-a confecţionat un baldachin din lemn masiv amplasat în pronaosul bisericii.
Din anul 2000 s-au organizat anual, cu binecuvântarea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, plerinaje în toată ţara.
În decursul timpului Sfintele Moaşte au fost aşezate în diferite racle de argint, de lemn, de metal, iar în anul 2006 s-a confecţionat o nouă raclă din argint masiv.

Biserica Sfantul Apostol Andrei din satul Deleni II

Până în anul 2001, a existat în satul Deleni o singură biserică foarte mică, construită în anul 1669 de boierul Todiraşcu Cantacuzino, doar pentru familia şi curtea sa boierească. În anul 2001, prin decizia nr. 215-2001 a Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Daniel, în satul Deleni a mai fost înfiinţată o parohie cu hramul „SFÂNTUL APOSTOL ANDREI” DELENI, desprinsă din Parohia „Adormirea Maicii Domnului” Deleni.

În acelaşi an, prin decizia nr. 235-2001, începând cu data de 1 septembrie, a fost numit în funcţia de preot paroh P.C.Pr. Purcel Ionuţ, proaspăt licenţiat al Facultăţii de Teologie – Iaşi, secţia Pastorală.

Din momentul în care P.C.Pr. Purcel Ionuţ a fost instalat în această parohie a căutat să împlinească”canonul” primit de la Prea Fericitul Părintele nostru Patriarh Daniel, pe atunci mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, şi anume de a ridica în acestă parohie o nouă biserică. „Canonul” a fost unul deosebit şi a putut fi îndeplinit doar datoriă lui Dumnezeu, a celor doi ocrotitori „Maica Domnului şi Sfântul Apostol Andrei” şi nu în ultimul rând credincioşilor din această parohie binecuvântată, precum şi celorlalţi binefăcători,ostenitori, donatori şi ctitori din celelalte „sate şi oraşe ale ţării noastre şi din străinătate”. Lucrările la noua biserică au început în primăvara anului 2003 şi ele au fost supavegheate de P.S. Calinic Botoşăneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, care în mai multe rânduri a vizitat şantierul acestui important edificiu, dând sfaturi deosebit de utile şi folositoare tânărului păstor din această parohie în continuarea lucrărilor.

Din anul 2002şi pînă în anul 2010, sfintele slujbele au fost oficiate în casa praznicară, (ridicată doar în jumătate de an-aprilie-septembrie 2002) care a fost folosită ca „PARACLIS” .

În prezent la noua biserică s-au terminat lucrările la tencuiala exterioară iar în interior s-a pregătit pentru pictură şi s-au achiziţionat mai multe obiecte de inventar( catapetesma,strănile,policandrele etc.)

https://www.facebook.com/Parohia-Sf-Apostol-Andrei-Deleni-II-1622243821391608/

Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului” din satul Feredeni

Satul Feredeni,Comuna Deleni, Judetul Iasi este situat la aproximativ 10 km de orasul Harlau si isi are originile in a treia domnie a lui Petru Schiopul (17 octombrie 1583 – 29 august 1591).

Biserica monument istoric Adormirea Maicii Domnului din satul Feredeni, a fost ctitorita de boierul Iordache Krupenski, in anul 1790.

Familia Krupenski, prin Iordache Krupenski, de origine poloneza, zideste aceasta biserica din dragoste pentru Hristos prin propria cheltuiala, inceput in anul 1790 si finalizata in anul 1801 odata cu montarea catapetesmei de o rara frumusete..

Locasul are forma de nava, cu ziduri foarte groase(1,5m), altarului fiindu-i anexat un vesmantar si celor doua pridvoare o cripta, unde sunt depuse osemintele familiei Krupenski. In cele din urma locasul a fost incoronat cu o turla frumos impodobita cu ornamente florale incandrandu-l in stilul neoclasic.

O contributie la fel de importanta ca si a ctitorului este cea a fiului acestuia, Grigorie Krupenski, care a impodobit locasul cu ce era mai de pret la acea vreme: candelabre, icoane, candele, evanghelii, apoi adauga vestmantarul, cripta familiei si gardul din piatra acoperit cu olane ce inconjoara biserica.

Cea mai de pret comoara a Bisericii din Feredeni este un fragment din Moastele Sf. M. Mc. Gheorghe Purtatorul de Biruninta, care ocroteste locasul, asezarea lui si pe toti locuitorii ei, odihnindu-se la Biserica din Feredeni de doua veacuri.

Aceste moaste s-au daruit, in 1748, de catre Patriarhul Alexandriei Matei Psaltul, lui Andrei Ruset,vel logofat. Matei Psaltul fusese staret la Manastirea Zlatari din Bucuresti, iar Andrei Ruset era capuchihaie al Moldovei la Constantinopol in vremea lui Constantin Mavrocordat. Andrei Ruset l-a ajutat pe Matei sa dobandeasca scaunul patriarhal, iar acesta, in semn de recunostinta i-a daruit aceste Sfinte Moaste.

Pana a ajunge Sfintele Moaste la Feredeni, ele s-au pastrat in sanul familiei lor si s-au mostenit de la o generatie la alta. Andrei Ruset a avut o fiica pe nume Safta. Safta s-a casatorit cu Enake Milu. Acestia doi au avut la randul lor o fiica pe nume Mariuta, care s-a casatorit cu Iordache Krupenski, cel care a ctitorit biserica din Feredeni.

Avand propria lor ctitorie, Mariuta zis Iordache au mutat moastele Sf. M. Mc. Gheorghe din sanul familiei in biserica din Feredeni, unde se afla pana in zilele noastre.

In Biserica de la Feredeni au stat intr-o nisa din peretele proscomidiarului, iar din anul 2005 s-a confectionat un baldachin din lemn masiv amplasat in pronaosul bisericii.

Din anul 2000 s-au organizat anual, cu binecuvantarea Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, plerinaje in toata tara.

In decursul timpului Sfintele Moaste au fost asezate in diferite racle de argint, de lemn, de metal, iar in anul 2006 s-a confectionat o noua racla din argint masiv.

Manastirea Lacuri din Deleni

Manastirea Lacuri din comuna Deleni (langa Harlau) in judetul Iasi, este cunoscuta si sub numele ,,Sihastria din Codrul Delenilor” sau ,,Sfantul Nicolae din Lacuri”.

Manastirea Lacuri (cu hramul ,,Sf.Nicola) este atestata documentar pentru prima data la 29 iunie 1724 si a fost ctitorita de marele vistiernic Iordache Cantacuzino fiul Mariei Cantacuzino si al logofatului Constantin Ghica.

La inceput, era un schit modest la nord-est de comuna Deleni-Harlau, in inima padurii, intr-o zona cu mai multe lacuri care au secat (aici erau mosiile Familiei Ghica, asa incat schitul ,,Lacuri” era in proprietatea familiei de boieri moldoveni Ghica- Deleni).

Intreaga avere a defunctului Grigore Ghica – Deleni, trece sub sechestrul judiciar administrat de Tribunalul Botosani.

In 1940, schitul trece in patrimoniul Eparhiei (Episcopiei) Iasilor, astfel la 29 iulie 1941 aprobandu-se redeschiderea schitului pentru enoriasi (fusese inchis la 1888). Timp de 60 de ani, acest schit nu a functionat din cauza disputelor testamentare intre urmasii familiei Ghica si clarificarea drepturilor Mitropoliei Moldovei (acestea au afectat grav starea si functionalitatea schitului). Pentru reconstructia acestuia (a bisericii si chiliilor etc), s-au strans fonduri de la credinciosi cu ajutorul parintelui Nicodim Enescu. Cu acest prilej si Teodor Grigore Ghica (mostenitor al familiei Ghica), declara ca renunta la manastire in favoarea reorganizarii schitului.

Biserica schitului Lacuri este formata din: altar, naos, pronaos si pridvor, iar turla se afla deasupra naosului si este vizibila numai din interior. Deasupra pridvorului se afla clopotnita (aici se urca pe o scara ingusta). Clopotnita are un clopot mare si vechi, de 200 kg, daruit de Teodor Ghica in 1857 si alte trei clopote mai mici de 25 kg fiecare.

Constructia bisericii are 16,5 m lungime, 7,60 m latime si 12 m inaltime. Acoperisul este din sindrila. Altarul are o forma semicirculara si absida.

Naosul are o bolta pe patru arce, o calota sferica cu decoratii la baza din caramizi, in braie dintate, generand segmente sferice, tipic moldovenesti. Pe lateral, se afla cele doua abside, prevazute fiecare cu cate o fereastra inalta. Pronaosul nu are ferestre.

Biserica are zidurile groase de 1,20 m, facute din piatra si caramida. Lumina in interiorul bisericii patrunde prin cele doua ferestre mari din partile laterale. Intrarea in biserica se face printr-o usa prin latura de sud. Altarul are o usa mica de acces pentru cler.

Biserica este inconjurata de o curte cu suprafata de cca. 700 m2, cu o gradina cu flori, candva fiind inconjurata de ziduri (azi se vad doar urmele lor), refacute dupa 1990 la cca. 1 m inaltime.

Biserica este construita in stil gotic. Deasupra usii de la pridvor, in exterior se vede pisania bisericii, scrisa cu caractere chirilice, stema cu vulturul bicefal – emblema familiei Ghica incadrata intr-un cordon decorativ, pe laturi fiind soarele si luna.

In pridvor se gasesc doua lespezi de mormant, cu inscriptiile vel logofatul Iordache Cantacuzino si marele vornic Gheorghe Cantacuzino.

In curtea Manastirii Lacuri, se afla alte cateva constructii: una pentru chilii, staretia, si alta administrativa (sala de mese, bucataria, pivnita). De asemenea, in curte se mai afla o troita cu un crucifix de mari dimensiuni.

Izvoarele din zona sunt colectate printr-o conducta intr-un iaz, care e populat cu peste. Calugarii se ocupa aici de culturile de legume (solar, sere), vita-de-vie si pomi fructiferi.

Biserica monument istoric, se remarca prin decoratiuni, colonete, scene biblice, diferite impletituri de tip sculptural (brau tip funie). Iconostasul este dominat de crucifixul traditional. Usile de acces spre Sfantul Altar au pe ele chipurile celor doi arhangheli Mihail si Gavril, in dreapta icoana Sf. Ierarh Nicolae (hramul bisericii), iar in stanga icoana Sf. Ioan Botezatorul.

In pronaos se afla un epitaf foarte vechi reprezentand pregatirea trupului Mantuitorului dupa coborarea de pe crucea rastignirii. Pe lateral, in naos si pronaos se afla siruri de strane din lemn cu sculpturi.

Icoanele sunt pe lemn sau panza, mai importante fiind: Icoana Mantuitorului, Icoana Maicii Domnului imbracata in argint aurit, Icoana Invierii, Icoana Izvorului Tamaduirii. In biserica se gasesc obiecte de cult de provenienta mai recenta (cele mai vechi s-au pierdut); astfel avem: un policandru electric de plafon cu trei randuri de brate cu lampi, iar in partea de jos cu un glob cu ingeri stilizati, un candelabru de plafon, trei mari sfesnice stilizate, portabile.

In Sfantul Altar sunt diferite obiecte de cult, specific ortodoxe, o biblioteca si vesminte preotesti. Pentru sfintirea apei exista un agheazmatar. De mare pret este Sfanta Evanghelie.

Manastirea Lacuri a fost inchisa in timpul regimului comunist si redeschisa dupa 1990 de monahul Calinic, venit de la Manastirea Secu.

In 1991 vine staret Eleodor, care pleaca in 1992, cand vine ca staret Xenofont Irimia de la Horaita (aici erau si patru calugari).

In 1993 vine parintele Petroaie de la Sihastria, in 1995 staretul Nicodim pleaca la Iasi la Centru Eparhial si vine staret la Manastirea Lacuri Filaret Galbeaza (acum erau 7 calugari). In 1995, manastirea este condusa de staretul Dometie Galbeaza (deoarece fratele lui sufera un accident). In 1997 este numit staret ieromonahul Andrei Petroaie, care este si in prezent (fiind insotit de un singur calugar).

Biserica Adormirea Maicii Domnului din satul Deleni (FOTO)

Biserica Adormirea Maicii Domnului  se află în satul Deleni, parte a comunei Deleni, judeţul Iaşi. Satul are o lungă istorie, fiind citat  documentar pentru prima dată în anul 1430.

Biserica a fost construită în anul 1669 de către boierul Toderaşcu Catacuzino, iar în anul 1722 a fost împodobită cu cele necesare de către Iordache Cantacuzino. Din inscripţia de pe icoana hramului, aflăm  că toată catapeteasma bisericii a fost făcută pe cheltuiala lui Iordache Cantacuzino în 1747, iar pictor a fost zugravul Ioasof de la mînăstirea Vatoped de pe Muntele Athos. În 1790, după cum aflăm din actul de sfinţire din 15 august 1915, biserica a fost înzestrată şi restaurată de Hatmanul Costache Ghika.

Construcţia a fost făcută din piatră şi cărămidă, iar în interior e impregnată cu un strat fin de lînă pentru a-i consolida durabilitatea. În exterior forma acesteia este de navă, iar în interior ea prezintă un plan uşor treflat. Deasura pridvorului, care a fost alipit în partea de nord a bisericii,  se află un turn cu două etaje care adăposteşte clopotniţa. Sunet acestor clopote face vestită în zonă această biserică. Deasupra usii de intrare, se afla pisania bisericii cu stema cantacuzinilor, vulturul bicefal susţinut de doi lei.

Biserica nu a fost pictată nici în interior, nici în exterior. Doar catapeteasma  este pictată şi se găseşte în forma ei iniţială. Stilul picturii este un amestec de orientalism – culorile roşu şi verde domină în coloritul catapetsmei propriu-zisă – iar desenele icoanelor respectă strict anatomia şi raportul dimensiunilor picturii în stil renascentist. Culoarea galbenă  din icoanele catapetesmei este lucrată cu pulbere de aur. Pictura nu a fost niciodată restaurată, cu toate că semnele trecerii anilor sunt din ce în ce mai vizibile.

În decursul vremurilor, biserica a fost reparată de mai multe ori, ultima dată în anul 1977 de către Comisia Monumentelor Istorice şi a primit înfăţişarea pe care o are şi astăzi.

Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel din satul Poiana (FOTO)

Biserica cu hramul Sf .M .M Gheorghie din satul Slobozia

Biserica din satul Slobozia a fost zidita in anul  1835 de catre boierul Iorgu Ghica. 

Sfintirea acesteia a avut loc la data de 23 aprilie 1852 , prilej cu care a primit hramul ” Sfantul Mare Mucenic Gheorghe” in timpul boierilor Gheorghe si Pulheria Ghica.  Pictura din biserica dateaza din anul 1979.  Forma bisericii este dreptunghiulara cu turn clopotnita.  

Preoti slujitori in aceasta biserica se cunosc: 1895- preotul Dragan, au urmat Barliba Gheorghe, parintele Panaitescu Constantin, iar in 1964-1995 preotul Apostu D. Ioan. Dupa numirea mea ca preot au avut loc unele lucrari  administrative: ridicarea casei parohiale, ridicarea casei sociale, imprejmuirea cu gard atat a bisericii cat si a casei parohiale, inlocuirea si vopsirea tablei de pe biserica, achizitionarea a trei clopote noi, un policandru, mobilierul bisericesc- stranele  si centrala termica. In anul  2018 biserica a fost reabilitata pe exterior si s-a turnat aleea pietonala.

In data de 30 iunie 2019 ea a fost resfintita de catre Preasfintitul Episcop Calinic Botosaneanul. 

 

 

Biserica Sf V.Mihail si Gavriil din satul Maxut

Satul Maxut are o istorie pierdută în veacurile trecute, o istorie ce surprinde cu precădere viața religioasă a bisericii din sat și evenimentele marcante din viața  familiilor de boieri care au fost proprietari ai Moșiei Maxut. Dintre cei mai cunoscuți îi amintim pe: Constantin Ghica-Deleni, Alexandrina N.Polizu-Micșunești și Alexandru Giurgea- Negrilești.

Maxutul este învecinat la Sud de orașul Hîrlău, la Nord de satul Deleni , la Est de drumul național Hîrlău – Botoșani, la Vest de satul Pârcovaci.

Numele de Maxut și-l trage de la primul proprietar al moșiei, Iani Maxut, grec de origine, care a fost proprietarul vestiților codrii ai Delenilor. Se presupune că acesta ar fi trăit pe la anul 1715 în aceste locuri. Acesta având nevoie de lucrători la pădure și vie, în urma tăierii codrilor din jurul Hîrlăului, a adus pentru aceste munci oameni din părțile Bucovinei. Acestora li s-au făcut locuințe în pădure în jurul unui schit călugăresc, care potrivit informațiilor lăsate de preotul Ion Mitescu paroh la parohia Maxut de la 29 noiembrie 1870 până în anul 1880, a fost zidit între anii 1482-1483 de către niște călugări fugiți din Bulgaria. Părintele Ion Mitescu amintește și de anul 1570, dată înscrisă pe o grindă din interiorul schitului.

O dovadă care susține faptul că actualii locuitori ai Maxutului se trag din foștii muncitori bucovineni sunt și numele cele mai frecventedin sat ca : Sauciuc, Guriuc, Ureniciuc, Sapiciuc, nume care se întâlnesc cel mai adesea în Bucovina.

 Biserica parohială din Maxut are hramul Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil și este situată pe partea stângă a șoselei județene Hârlău-Deleni. Este ușor de identificat datorită ampasamentului care-i oferă o formidabilă vizualizare lucru datorat și frumuseții construcției.

A fost ridicată în anul 1842 de Marele Vistiernic Gheorghe Ghica și soția sa Pulcheria , născută Balș.

Pisania bisericii aflată deasupra intrării conține următorul text în slavonă:

,,Acest Sfânt Locaș, cu hramul Sfinților Voievozi s-a zidit din nou la 1842 de către domnul Marele   Vit. Gh. Ghica și de soția sa Pulcheria născută Balș, s-a sfârșit…..miluiți-ne pe toți.”

Cei mai cunoscuți preoți care au deservit biserica din Maxut au fost:I. Topor, I. Sădilițeanu, Ion Lefter, I. Pavelescu, I.Mitescu. Urmează o serie de călugări care suplinesc parohia după care urmează preoții: I. Gheorghiu, Gh. Bârliba, Emanoil Drăgan, D. Drăgan, Mihai Călugăreanu, C. Romanescu, Ioan Pintilie, Mihai Ungurenu.

În prezent parohia este păstorită de părintele Neculai Iacob.

 (Sursa: Istoricul Parohiei Maxut întocmit de părintele C. Romanescu; oferit cu generozitate de părintele Nicolae Iacob astăzi 27 ianuarie 2015)A fost ridicată în anul 1842 de Marele Vistiernic Gheorghe Ghica şi soţia sa Pulcheria, născută Balş.