Acasă » Articole scrise de admin (Pagina 39)

Arhiva Autorului: admin

Centrul After School din Deleni a fost inaugurat (VIDEO)

11 iunie 2012 / 1 comentariu la Centrul After School din Deleni a fost inaugurat (VIDEO)

In prezenta a peste 300 de localnici din comuna Centrul After School din comuna Deleni a fost inaugurat de primarul Dumitru Prigoreanu.

Joi 7 iunie, comuna Deleni a castigat o cladire noua pentru copii de gradinita. In mai putin de un an de zile, primarul comunei Deleni a reusit sa construiasca o cladire moderna pentru copii cu 3 sali de clasa complet mobilate si grupuri sanitare pentru cei mici. Cladirea de vis-a-vis de primarie a fost sfintita de un sobor de 8 preoti in frunte cu protopopul Harlaului. Panglica la noua investitie a fost taiata de primarul Prigoreanu si directoarea scolii din Deleni.

Click pentru a viziona Centrul After School din Deleni a fost inaugurat de primarul Dumitru Prigoreanu

Cupa Respect Deleni 1 iunie 2012 (GALERIE VIDEO)

1 iunie 2012 / Lasă un comentariu

Dupa 2 zile de izolare, 30 de familii din Leahu-Nacu au fost deszapezite (FOTO/VIDEO)

19 februarie 2012 / Lasă un comentariu

Peste 60 de persoane au ramas izolate in satul Leahu-Nacu in urma viscolului si a cantitatilor mari de zapada cazute in ultima saptamana in intreg judetul Iasi.La 7 kilometri de centrul comunei Deleni, se afla satul Leahu-Nacu, o asezare cu vechime unde locuiesc 30 de familii. Singurul drum de acces in sat este de-a lungul coastei, pe un drum ce strabate terenurile agricole ale localnicilor. Aici traiesc peste 60 de persoane de toate varstele, desi majoritate dintre acestia sunt batrani, cu vechime in zona, localnicii din satul Leahu-Nacu au si copii care merg zilnic la scoala cu microbuzul scolar ce-i transporta 7 kilometri pana la scoala din comuna Deleni. De cateva zile de cand gerul a pus stapanire peste intrul judet, primaria Deleni a contenit zilnic cu utilajele din dotare deszapezirea tuturor drumurilor din comuna, pentru ca fiecare localnic sa aiba acces la drumul ce duce catre restul comunei si orasul Hirlau.

Pentru a-i dezapezi, primaria Deleni a luptat timp de doua zile cu o vola si un autogreder, insa zapada se astupa in doar 10 minute pe unicul drum de acces si munca administratiei publice locala devenea in zadar. Insa, vineri 17 februarie acestia au reusit sa sparga stratul gros de zapada ce s-a asternut pe drumul de acces si au patruns la cele 30 de familii din sat. Bucuria oamenilor a fost nemarginita, stiind ca de 2 zile acestia ramasesera izolati de restul comunei. „Au trecut cu vola pe aici in fiecare zi, dar la 5 minute se astupa iarasi drumul principal.” ne-a spus o localnica din satul Leahu-Nacu.

In prima zi, utilajele au ramas blocate peste noapte la jumatate de kilometru de la intrarea in sat si muncitorii au fost nevoiti sa innopteze acolo pentru ca pana a doua zi sa reuseasca sa porneasca utilajele inzapezite. „Inca de joi am actionat cu un autogreder, care din nefericire a ramas inzapezit si n-a mai putut porni pana a doua zi. Vineri am actionat si cu o vola de mare tonaj ca sa reusim sa deblocam drumul de acces in sat.” a declarat viceprimarul comunei Deleni, liberalul Victor Creanga.

In tot acest rastimp, zeci de copii din sat au ramas departe de casa, in grija celor de la Preventoriul TBC din Deleni, deoarece microbuzul scolar nu a mai putut patrunde in satul lor ca sa-i aduca acasa. Dupa cele doua zile de dezapezire continua vineri 17 februarie , copii au revenit la parintii lor microbuzul reluandu-si traseul obisnuit.

„Este a patra oara cand venim in satul Leahu-Nacu pentru a-l deszapezi. In acest sat sunt 30 de gospodarii, cu peste 60 de persoane si 12 copii ce invata la scoala din Deleni. Leahu-Nacu se afla la 3 km de Drumul National 28B ce face legatura dintre Hirlau si Botosani, in cele 4 zile am actionat cu utilajele sa-l deszapezim, dar zapada era viscolita si acoperea drumul in cateva minute. Datorita viscolului intens ce a fost ieri si noaptea trecuta, abia azi s-a reusit deszapezirea drumului. Oamenii sunt multumiti ca am reusit sa le deszapezim drumul pentru ca ei au nevoie de medicamente, de alimente si copii trebuie sa ajunga la scoala. Zapada este destul de mare si a fost nevoie sa actionam si cu o vola pe langa autogrederul din dotare, deoarece nu faceam fata.” a spus primarul comunei, economistul Dumitru Prigoreanu.

Sursa: RealitateaLocala.ro


Anunturi pentru scutirea sau reducerea de la plata impozitului pe cladiri

1 februarie 2012 / Lasă un comentariu

Click aici pentru a descarca Anuntul privind scutirea sau reducerea de la plata impozitului pe cladiri

Click aici pentru a descarca Anunt privind scutirea de la plata impozitului pe cladiri pentru

persoanele ce isi reabiliteaza termic locuintele

Anunt pentru PUG Mediu

1 februarie 2012 / Lasă un comentariu

Click aici pentru a descarca Anuntul pentru PUG Mediu

Primaria Deleni a ajutat 12 familii cu lemne de foc

1 februarie 2012 / Lasă un comentariu

Gerul din ultima vreme a provocat multe decesuri in randuri oamenilor fara adaposturi si a celor cu probleme de sanatate. Nu doar acestia au suferit din cauza temperaturilor cu mult sub -15 grade Celsius, cat si numeroase familii nevoiase care au ramas fara lemne pentru foc.

Este si cazul a doisprezece familii din comuna Deleni, care in plin ger nu mai aveau ce sa puna pe foc. Pentru ca afara erau -15 grade si frigul patrundea incetul cu incetul in casele ramase fara incalzirea pe lemne, primaria comunei Deleni,cu acordul Consiliului Local Deleni, a constata in urma unei anchete sociale, ca cele 12 familii nu au nici un venit si nu si-ar putea permite lemne pentru foc, fapt pentru care a fost cumparata o cantintate de lemne pentru fiecare familie care sa le ajunga o saptamana de zile. In continuare daca vremea se va inrautati si frigul va continua, primaria va mai achizitona lemne de foc pentru a ajuta cele 12 familii cu o situatie sociala precara.

„Am reusit sa ajutam 12 familii aflate la necaz. Acestea au ramas fara lemne de foc in plina iarna. In cel mai scurt timp posibil, am reusit sa cumparam o cantitate de lemne care sa le asigure caldura pe perioada gerului napraznic. Momentan aceasta cantitate le ajunge o saptamana de zile, si mai apoi dupa necesitate vom mai cumpara lemne de foc, si ii vom ajuta pe consatenii nostri aflati in dificultate” a declarat primarul Dumitru Prigoreanu.

Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna din Deleni – 2011(FOTO/VIDEO)

1 ianuarie 2012 / 1 comentariu la Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna din Deleni – 2011(FOTO/VIDEO)

In ultima zi a anului 2011, administratia locala din comuna Deleni, judetul Iasi a randuit o traditie veche, ca in fiecare an pe 31 decembrie sa aiba loc in comuna Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna. Anul acesta, festivalul a adunat peste 3000 de persoane in centrul comunei, in fata primariei, care au asistat la spectacolul organizat de primarie. Invitati de seama ai primarului Dumitru Prigoreanu au fost artistii: Maria Salaru, fica satului, artista cu care delenii se mandresc, interpretul de muzica populara Stefan Diaconita si a tinerei cantarete bucovineance Monica Drelciuc.

Pe scena special amenajata, formatii de tineri din comuna si-au prezentat traditiile din satul lor, si au cules mii de aplauze din partea publicului numeros. Pentru spectacolul oferit tinerii au fost rasplatiti de primul gospodar al comunei cu cate un colac impletit si o suma de bani.

Spectacolul s-a intins pana seara la ora 19, cand miile de deleni adunati in centrul comunei au asistat la un foc de artificii de 15 minute. Cortina a cazut si editia din 2011 a Festivalului de Datini si Obiceiuri din Deleni s-a incheiat intr-o atmosfera de sarbatoare.

Va invitam sa urmariti galeria de poze si filmarea de la eveniment!


Galerie Foto

5 noiembrie 2011 / Lasă un comentariu

PARTICIPAREA ANSAMBLULUI FOLCLORIC
CORAGHEASCA LA SERBARI SI CONCURSURI

1454878_408626435931524_1695009098_n 10348940_502120316582135_2371631820345473698_o 10380700_502121693248664_2575771752173186615_o 10498236_698849230242575_7142999418643608799_o 10694434_565811133546386_8090132136366017276_o 11110561_698851096909055_6447865998391178278_o 11224157_742787449182086_7802184064137342663_n 11244489_736990736428424_17099265943147195_n 11357241_698850613575770_2742430897650697449_o 11885348_732117540249077_8272677202432127675_n 11892165_732126890248142_438920989674591636_n 11898530_736990646428433_3372361736692429844_n 11902591_736987416428756_8708301418517951650_n 11986475_742792012514963_2414499801350541337_n 11988446_742787802515384_6477940811641982125_n 11988493_742787115848786_913250102033592151_n 11988738_742784339182397_4447866498886069696_n 12004076_742787849182046_4803591432497224926_n 12006123_742788592515305_2307702974146213253_n 13100703_856457991148364_5393925789076132588_n 13458711_890143804446449_5351224782527394668_o 13483277_890146837779479_5883934234626058954_o 13517480_890144771113019_6514742363345564565_o 13522742_890144127779750_6262821521310317193_o 14066414_941828175944678_4336415943347432709_o 14086328_941822052611957_4096052707883683174_o 14102888_941823899278439_8072615339481222571_o

Premii obtinute la concursuri si festivaluri

5 noiembrie 2011 / Lasă un comentariu

Anul 2007:

• Premiul I – secţiunea folclor – Festivalul Prieteniei – etapa judeţeană şi etapa naţională

• Premiul I – secţiunea folclor – Concursul de muzică pentru formaţii corale şi solişti vocali – înv. primar

Premiul Radio Iaşi – pentru promovarea folclorului

Anul 2008:

•Premiul I – Concursul Naţional de Muzică – ediţia a VII-a, faza judeţeană – Iaşi şi faza zonală – Suceava – secţiunea folclor.

•Boboc Andrei – premiul I – sectiunea folclor – Concursul National de Muzica pentru formatii instrumentale, corale si solisti vocali din inv. Preuniversitar – faza zonala – Suceava – 2008

•Gaina Dana – premiul I – sectiunea folclor – Concursul National de Muzica pentru formatii instrumentale, corale si solisti vocali din inv. Preuniversitar – faza zonala – Suceava – 2008

•Marele Premiu – Concursul de muzică pentru formatii corale si solisti vocali din invatamantul primar, editia a V-a – etapa judeteana Iași – 2008

•Premiul I – Concursul de muzică pentru formatii corale si solisti vocali din invatamantul primar, editia a V-a – etapa judeteana Iași – 2008 • •Gaina Ionut – premiul I (folclor) – Concursul National de Muzica – faza judeteana  Iasi – 2008

•Galca Cristina – premiul I (folclor) – Concursul National de Muzica – faza judeteana  Iasi – 2008

•Boboc Andrei – premiul I (folclor) – Concursul National de Muzica – faza judeteana – Iasi – 2008

•Gaina Dana – premiul I (folclor) – Concursul National de Muzica – faza judeteana – Iasi – 2008

•Gaina Ionut – premiul I (folclor) – Concursul National de Muzica – faza judeteana – Iasi – 2008 • •TROFEUL – sectiunea Ansambluri – Festivalul national de interpretare vocala si instrumentala a cantecului si dansului popular pentru copii “Bobocel de la Bacau” – editia a VI-a – 2008.

Anul 2009:

•Premiul I – Concursul de muzică pentru formatii corale si solisti vocali din invatamantul primar, editia a VI-a – etapa judeteana – 2009

•Premiul I – Festivalul national de interpretare vocala si instrumentala a cantecului si dansului popular pentru copii “Bobocel de la Bacau” – editia a VII-a – 2009

•Premiul I – Concursul National de muzica din invatamantul preuniversitar – faza zonală – Hirlau – 2009

•Galca Cristina – premiul I – Concursul National de muzica din invatamantul preuniversitar – faza zonala – Hirlau – 2009

•Boboc Andrei – premiul I – Concursul National de muzica din invatamantul preuniversitar – faza zonala – Hirlau – 2009

Anul 2010:

•Premiul II – Festivalul International de Folclor “Canta Bucium pe Ceahlau”- Piatra Neamt •Premiul I – Concursul de muzica pentru clasele I-VIII – Faza Nationala – Botosani

•Premiul I – Festivalul national de interpretare vocala si instrumentala a cantecului si dansului popular pentru copii “Bobocel de la Bacau” – editia a VIII-a – 2010

•Festivaluri de datini si obiceiuri de iarna – Hirlau, Iasi, Bacau si Flamanzi Botosani •Emisiuni Radio Iasi “Undeva in Moldova”

•Emisiuni TV: Etno TV, Favorit TV,TVR Iasi- “Tara lui Piticot”, “Viata la tara”

•Anul 2011: •

•Emisiuni Radio Iasi “Comuna Deleni in Direct”

•Emisiuni TV: “Vara pentru tine” – TVR Iasi

•Premiul II – Festivalul International de Folclor pentru Copii si Tineret “Catalina”

COLABORATORI:

-Orchestra populară „ Rapsozii Botoșanilor”- dirijor, maestrul Ioan Cobîlă

-Rapsozii populari:     Drumea Dan – vioară

Aparaschivei C-tin – cobză

-Instructor- îndrumător învățător Aurica Gîlcă

Date de contact:

Adresa: loc. Deleni, jud. Iasi, 707165

telefon-0743602761, 0232732117

E-mail –inv.gilca@yahoo.com

Despre Ansamblu

5 noiembrie 2011 / Lasă un comentariu

Înființat în anul 2007 în urma implementării la Școala cu cl. I-VIII Deleni a proiectului ”Copiii sunt mesagerii folclorului local” din cadrul Programului de granturi Școală-Comunitate.

„CORĂGHEASCA” – renumit dans      bărbătesc din zona Deleniului.

REZULTATE OBČšINUTE ĂŽN URMA IMPLEMENTÄ‚RII PROIECTULUI:

• revigorarea folclorului local, cu ajutorul elevilor şi rapsozilor populari

• implicarea autorităţilor locale şi a membrilor comunităţii în păstrarea şi valorificarea tradiţiilor locale

• stimularea interesului elevilor în vederea participării la activităţi cultural-artistice desfăşurate în şcoală şi în afara acesteia

•promovarea tinerelor talente

•achiziţionarea de costume populare şi aparatură electronică

•participarea Ansamblului la concursuri şi festivaluri folclorice

• susţinerea de spectacole în faţa membrilor comunităţii locale

•înregistrarea pe suport magnetic a negativelor şi pozitivelor pieselor din repertoriul Ansamblului

1. “Corăgheasca” – dans bărbătesc

2. “Sârba din Deleni” – grup vocal

3. “Ţărăncuţă-s din Deleni” – solist vocal: Gîlcă Cristina

4. “Sârba din bătrâni” – grup vocal

5. “Sunt flăcău de la Deleni”- solist vocal: Găină Ionuţ

6. Suita de dansuri: “Hora”, “Sârba cu năframă”, “Ţânţăraşul”

7. “Sârba lui Măcărel” – grup vocal

8. “Ruseasca pe hang” – solist vocal: Catargiu Cătălina

9. “Maică, dintr-o casă plină” – doină – solist vocal: Găină Dana

10. “Fetele din satul meu” – grup vocal

11. “Aşa-i jocul prin Deleni” – solist vocal: Boboc Andrei

12. “Doamne, negri mai sunt munţii” – solist vocal: Găină Ionuţ

13. “Ţâca din Deleni” – grup vocal

14. “Azi e sarbatoare la noi la Deleni” – solist vocal: Găină Dana

15. Suita de dansuri: “Şotişa” şi “Bătuta-n două părţi”


Manastirea Lacuri din Deleni

20 octombrie 2011 / Lasă un comentariu

Manastirea Lacuri din comuna Deleni (langa Harlau) in judetul Iasi, este cunoscuta si sub numele ,,Sihastria din Codrul Delenilor” sau ,,Sfantul Nicolae din Lacuri”.

Manastirea Lacuri (cu hramul ,,Sf.Nicola) este atestata documentar pentru prima data la 29 iunie 1724 si a fost ctitorita de marele vistiernic Iordache Cantacuzino fiul Mariei Cantacuzino si al logofatului Constantin Ghica.

La inceput, era un schit modest la nord-est de comuna Deleni-Harlau, in inima padurii, intr-o zona cu mai multe lacuri care au secat (aici erau mosiile Familiei Ghica, asa incat schitul ,,Lacuri” era in proprietatea familiei de boieri moldoveni Ghica- Deleni).

Intreaga avere a defunctului Grigore Ghica – Deleni, trece sub sechestrul judiciar administrat de Tribunalul Botosani.

In 1940, schitul trece in patrimoniul Eparhiei (Episcopiei) Iasilor, astfel la 29 iulie 1941 aprobandu-se redeschiderea schitului pentru enoriasi (fusese inchis la 1888). Timp de 60 de ani, acest schit nu a functionat din cauza disputelor testamentare intre urmasii familiei Ghica si clarificarea drepturilor Mitropoliei Moldovei (acestea au afectat grav starea si functionalitatea schitului). Pentru reconstructia acestuia (a bisericii si chiliilor etc), s-au strans fonduri de la credinciosi cu ajutorul parintelui Nicodim Enescu. Cu acest prilej si Teodor Grigore Ghica (mostenitor al familiei Ghica), declara ca renunta la manastire in favoarea reorganizarii schitului.

Biserica schitului Lacuri este formata din: altar, naos, pronaos si pridvor, iar turla se afla deasupra naosului si este vizibila numai din interior. Deasupra pridvorului se afla clopotnita (aici se urca pe o scara ingusta). Clopotnita are un clopot mare si vechi, de 200 kg, daruit de Teodor Ghica in 1857 si alte trei clopote mai mici de 25 kg fiecare.

Constructia bisericii are 16,5 m lungime, 7,60 m latime si 12 m inaltime. Acoperisul este din sindrila. Altarul are o forma semicirculara si absida.

Naosul are o bolta pe patru arce, o calota sferica cu decoratii la baza din caramizi, in braie dintate, generand segmente sferice, tipic moldovenesti. Pe lateral, se afla cele doua abside, prevazute fiecare cu cate o fereastra inalta. Pronaosul nu are ferestre.

Biserica are zidurile groase de 1,20 m, facute din piatra si caramida. Lumina in interiorul bisericii patrunde prin cele doua ferestre mari din partile laterale. Intrarea in biserica se face printr-o usa prin latura de sud. Altarul are o usa mica de acces pentru cler.

Biserica este inconjurata de o curte cu suprafata de cca. 700 m2, cu o gradina cu flori, candva fiind inconjurata de ziduri (azi se vad doar urmele lor), refacute dupa 1990 la cca. 1 m inaltime.

Biserica este construita in stil gotic. Deasupra usii de la pridvor, in exterior se vede pisania bisericii, scrisa cu caractere chirilice, stema cu vulturul bicefal – emblema familiei Ghica incadrata intr-un cordon decorativ, pe laturi fiind soarele si luna.

In pridvor se gasesc doua lespezi de mormant, cu inscriptiile vel logofatul Iordache Cantacuzino si marele vornic Gheorghe Cantacuzino.

In curtea Manastirii Lacuri, se afla alte cateva constructii: una pentru chilii, staretia, si alta administrativa (sala de mese, bucataria, pivnita). De asemenea, in curte se mai afla o troita cu un crucifix de mari dimensiuni.

Izvoarele din zona sunt colectate printr-o conducta intr-un iaz, care e populat cu peste. Calugarii se ocupa aici de culturile de legume (solar, sere), vita-de-vie si pomi fructiferi.

Biserica monument istoric, se remarca prin decoratiuni, colonete, scene biblice, diferite impletituri de tip sculptural (brau tip funie). Iconostasul este dominat de crucifixul traditional. Usile de acces spre Sfantul Altar au pe ele chipurile celor doi arhangheli Mihail si Gavril, in dreapta icoana Sf. Ierarh Nicolae (hramul bisericii), iar in stanga icoana Sf. Ioan Botezatorul.

In pronaos se afla un epitaf foarte vechi reprezentand pregatirea trupului Mantuitorului dupa coborarea de pe crucea rastignirii. Pe lateral, in naos si pronaos se afla siruri de strane din lemn cu sculpturi.

Icoanele sunt pe lemn sau panza, mai importante fiind: Icoana Mantuitorului, Icoana Maicii Domnului imbracata in argint aurit, Icoana Invierii, Icoana Izvorului Tamaduirii. In biserica se gasesc obiecte de cult de provenienta mai recenta (cele mai vechi s-au pierdut); astfel avem: un policandru electric de plafon cu trei randuri de brate cu lampi, iar in partea de jos cu un glob cu ingeri stilizati, un candelabru de plafon, trei mari sfesnice stilizate, portabile.

In Sfantul Altar sunt diferite obiecte de cult, specific ortodoxe, o biblioteca si vesminte preotesti. Pentru sfintirea apei exista un agheazmatar. De mare pret este Sfanta Evanghelie.

Manastirea Lacuri a fost inchisa in timpul regimului comunist si redeschisa dupa 1990 de monahul Calinic, venit de la Manastirea Secu.

In 1991 vine staret Eleodor, care pleaca in 1992, cand vine ca staret Xenofont Irimia de la Horaita (aici erau si patru calugari).

In 1993 vine parintele Petroaie de la Sihastria, in 1995 staretul Nicodim pleaca la Iasi la Centru Eparhial si vine staret la Manastirea Lacuri Filaret Galbeaza (acum erau 7 calugari). In 1995, manastirea este condusa de staretul Dometie Galbeaza (deoarece fratele lui sufera un accident). In 1997 este numit staret ieromonahul Andrei Petroaie, care este si in prezent (fiind insotit de un singur calugar).

Biserica Adormirea Maicii Domnului din satul Deleni (FOTO)

20 octombrie 2011 / Lasă un comentariu

Biserica Adormirea Maicii Domnului  se află în satul Deleni, parte a comunei Deleni, judeţul Iaşi. Satul are o lungă istorie, fiind citat  documentar pentru prima dată în anul 1430.

Biserica a fost construită în anul 1669 de către boierul Toderaşcu Catacuzino, iar în anul 1722 a fost împodobită cu cele necesare de către Iordache Cantacuzino. Din inscripţia de pe icoana hramului, aflăm  că toată catapeteasma bisericii a fost făcută pe cheltuiala lui Iordache Cantacuzino în 1747, iar pictor a fost zugravul Ioasof de la mînăstirea Vatoped de pe Muntele Athos. În 1790, după cum aflăm din actul de sfinţire din 15 august 1915, biserica a fost înzestrată şi restaurată de Hatmanul Costache Ghika.

Construcţia a fost făcută din piatră şi cărămidă, iar în interior e impregnată cu un strat fin de lînă pentru a-i consolida durabilitatea. În exterior forma acesteia este de navă, iar în interior ea prezintă un plan uşor treflat. Deasura pridvorului, care a fost alipit în partea de nord a bisericii,  se află un turn cu două etaje care adăposteşte clopotniţa. Sunet acestor clopote face vestită în zonă această biserică. Deasupra usii de intrare, se afla pisania bisericii cu stema cantacuzinilor, vulturul bicefal susţinut de doi lei.

Biserica nu a fost pictată nici în interior, nici în exterior. Doar catapeteasma  este pictată şi se găseşte în forma ei iniţială. Stilul picturii este un amestec de orientalism – culorile roşu şi verde domină în coloritul catapetsmei propriu-zisă – iar desenele icoanelor respectă strict anatomia şi raportul dimensiunilor picturii în stil renascentist. Culoarea galbenă  din icoanele catapetesmei este lucrată cu pulbere de aur. Pictura nu a fost niciodată restaurată, cu toate că semnele trecerii anilor sunt din ce în ce mai vizibile.

În decursul vremurilor, biserica a fost reparată de mai multe ori, ultima dată în anul 1977 de către Comisia Monumentelor Istorice şi a primit înfăţişarea pe care o are şi astăzi.

Tabara de vara din Deleni (FOTO)

20 octombrie 2011 / Lasă un comentariu

Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel din satul Poiana (FOTO)

20 octombrie 2011 / Lasă un comentariu

Biserica cu hramul Sf .M .M Gheorghie din satul Slobozia

20 octombrie 2011 / Lasă un comentariu

Biserica din satul Slobozia a fost zidita in anul  1835 de catre boierul Iorgu Ghica. 

Sfintirea acesteia a avut loc la data de 23 aprilie 1852 , prilej cu care a primit hramul ” Sfantul Mare Mucenic Gheorghe” in timpul boierilor Gheorghe si Pulheria Ghica.  Pictura din biserica dateaza din anul 1979.  Forma bisericii este dreptunghiulara cu turn clopotnita.  

Preoti slujitori in aceasta biserica se cunosc: 1895- preotul Dragan, au urmat Barliba Gheorghe, parintele Panaitescu Constantin, iar in 1964-1995 preotul Apostu D. Ioan. Dupa numirea mea ca preot au avut loc unele lucrari  administrative: ridicarea casei parohiale, ridicarea casei sociale, imprejmuirea cu gard atat a bisericii cat si a casei parohiale, inlocuirea si vopsirea tablei de pe biserica, achizitionarea a trei clopote noi, un policandru, mobilierul bisericesc- stranele  si centrala termica. In anul  2018 biserica a fost reabilitata pe exterior si s-a turnat aleea pietonala.

In data de 30 iunie 2019 ea a fost resfintita de catre Preasfintitul Episcop Calinic Botosaneanul. 

 

 

Biserica Sf V.Mihail si Gavriil din satul Maxut

20 octombrie 2011 / Lasă un comentariu

Satul Maxut are o istorie pierdută în veacurile trecute, o istorie ce surprinde cu precădere viața religioasă a bisericii din sat și evenimentele marcante din viața  familiilor de boieri care au fost proprietari ai Moșiei Maxut. Dintre cei mai cunoscuți îi amintim pe: Constantin Ghica-Deleni, Alexandrina N.Polizu-Micșunești și Alexandru Giurgea- Negrilești.

Maxutul este învecinat la Sud de orașul Hîrlău, la Nord de satul Deleni , la Est de drumul național Hîrlău – Botoșani, la Vest de satul Pârcovaci.

Numele de Maxut și-l trage de la primul proprietar al moșiei, Iani Maxut, grec de origine, care a fost proprietarul vestiților codrii ai Delenilor. Se presupune că acesta ar fi trăit pe la anul 1715 în aceste locuri. Acesta având nevoie de lucrători la pădure și vie, în urma tăierii codrilor din jurul Hîrlăului, a adus pentru aceste munci oameni din părțile Bucovinei. Acestora li s-au făcut locuințe în pădure în jurul unui schit călugăresc, care potrivit informațiilor lăsate de preotul Ion Mitescu paroh la parohia Maxut de la 29 noiembrie 1870 până în anul 1880, a fost zidit între anii 1482-1483 de către niște călugări fugiți din Bulgaria. Părintele Ion Mitescu amintește și de anul 1570, dată înscrisă pe o grindă din interiorul schitului.

O dovadă care susține faptul că actualii locuitori ai Maxutului se trag din foștii muncitori bucovineni sunt și numele cele mai frecventedin sat ca : Sauciuc, Guriuc, Ureniciuc, Sapiciuc, nume care se întâlnesc cel mai adesea în Bucovina.

 Biserica parohială din Maxut are hramul Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil și este situată pe partea stângă a șoselei județene Hârlău-Deleni. Este ușor de identificat datorită ampasamentului care-i oferă o formidabilă vizualizare lucru datorat și frumuseții construcției.

A fost ridicată în anul 1842 de Marele Vistiernic Gheorghe Ghica și soția sa Pulcheria , născută Balș.

Pisania bisericii aflată deasupra intrării conține următorul text în slavonă:

,,Acest Sfânt Locaș, cu hramul Sfinților Voievozi s-a zidit din nou la 1842 de către domnul Marele   Vit. Gh. Ghica și de soția sa Pulcheria născută Balș, s-a sfârșit…..miluiți-ne pe toți.”

Cei mai cunoscuți preoți care au deservit biserica din Maxut au fost:I. Topor, I. Sădilițeanu, Ion Lefter, I. Pavelescu, I.Mitescu. Urmează o serie de călugări care suplinesc parohia după care urmează preoții: I. Gheorghiu, Gh. Bârliba, Emanoil Drăgan, D. Drăgan, Mihai Călugăreanu, C. Romanescu, Ioan Pintilie, Mihai Ungurenu.

În prezent parohia este păstorită de părintele Neculai Iacob.

 (Sursa: Istoricul Parohiei Maxut întocmit de părintele C. Romanescu; oferit cu generozitate de părintele Nicolae Iacob astăzi 27 ianuarie 2015)A fost ridicată în anul 1842 de Marele Vistiernic Gheorghe Ghica şi soţia sa Pulcheria, născută Balş.

 

La Deleni se investeste eficient pe timp de criza

19 octombrie 2011 / Lasă un comentariu

Desi se afla la primul mandat de primar, economistul Dumitru Prigoreanu, a transformat Deleniul in 3 ani in cea mai prospera comuna a judetului Iasi. Tinand cont ca la conducerea tarii se afla o guvernare de alta culoare politica, este de admirat cum a reusit primarul liberal al Delenilor de Iasi sa schimbe fata comunei ce numara peste 10 000 de suflete. Tanarul primar a reusit dupa instalarea sa in functie sa schimbe modul de abordare a construirii de drumuri in comuna Deleni. Din cauza faptului ca localitatea este situata intr-o zona de deal cu inclinatie mai mare de 10%, scurgerea apelor pe timp de ploaie se facea pe mijlocul drumului, degradandu-l treptat. Solutia primarului liberal a fost de a face mai intai rigole betonate pe marginea drumului si apoi drumurile propriuzise. Pana la ora actuala in Deleni s-a realizat peste 10 kilometri de drum cu rigole betonate, costul acestei investitii fiind realizat cu fonduri de la bugetul comunei Deleni.
“Pana in anul 2008 la Deleni constructia drumurilor se facea gresit. Acestea nu aveau amenajate rigole pentru scurgerea apelor de ploaie si drumul se degrada treptat. Incepand din 2008 construim mai intai rigole betonate pe marginea drumului si apoi amenajam si pregatim pentru asfaltare drumurile din comuna.” ne-a declarat primarul Prigoreanu.

Gaz metan pentru locuitorii din Maxutt si Deleni

Cea mai mare investitie cu care se pot mandri cei din Deleni, este reusita primarului Prigoreanu de a aduce gazul metan in comuna, in satele Deleni si Maxutt. Impresionant este faptul ca aceasta investitie majora si de mare necesitate pentru locuitorii comunei Deleni a fost realizata in totalitate cu fonduri de la bugetul local.
“Cea mai mare investitie din 2008 pana in anul 2011, este aductiunea gazului metan la Deleni. Trebuie stiut ca aceasta investitie majora a fost realizata in totalitate cu fonduri de la bugetul local. Am inceput printr-un parteneriat cu S.C. GAZ NORD EST S.A. Harlau sa aducem gazul metan la Deleni si vom continua aceasta investitie in perioada urmatoare, pentru ca gazul metan sa ajunga si in satele Slobozia, Feredeni si Poiana.” a declarat primarul Dumitru Prigoreanu.
Pana in prezent s-au cheltuit 272 639 mii de lei pentru aductiunea de gaz. Investitia a fost menita sa imbunatateasca conditiile de trai de la nivelul comunei Deleni, actualmente scolile din Deleni si Maxutt, gradinita Deleni, dispensarul Deleni, caminul cultural si primaria Deleni au fost bransate la noua retea de gaz metan. Localnicii au primit cu bucurie posibilitatea bransarii la reteaua de gaz metan. De gazul metan se pot bucura si elevii care invata la scolile din Maxutt si Deleni.
Printre realizarile primarului liberal se mai numara extinderea iluminatului public in zona Deleni – Poiana, investitie facuta cu bani de la bugetul local. Intrucat in aceasta zona se construiesc numeroase locuin]e noi, primarul Prigoreanu a reusit sa realizeze inca 3,6 km de extindere a iluminatului public.
“Este o investitie absolut necesara intrucat in zona se construiesc multe locuinte noi si localnicii au nevoie sa fie in siguranta.” a completat primarul liberal.

Peisajele din zona Deleni

19 octombrie 2011 / 1 comentariu la Peisajele din zona Deleni

Descrierea comunei

19 octombrie 2011 / Lasă un comentariu

prigoreanu-deleni-150x150Deleniul este un tinut de suflet, bogat si variat, cu oameni harnici si traditii adinc infipte in istoria neamului romanesc.

Ec. Dumitru Prigoreanu, Primar Comuna Deleni

Scoala Gimnaziala Deleni

19 octombrie 2011

Școala Gimnazială Deleni

Denumirea unitatii: SCOALA CU CLASELE I-VIII DELENI

http://scoaladeleniiasi.ro/

  • Adresa: SATUL DELENI, COMUNA DELENI , JUDETUL IASI
  • Nr. telefon/ fax: 0232/732050
  • Adresa de e-mail: scdeleni@yahoo.com
  • Nume si prenume Director: PROF.CREANGA ELENA
  • COMPONENTA CONSILIULUI DE ADMINISTRATIE AN SCOLAR 2020-2021
    1. Director: – prof. CREANGA ELENA – presedinte CA
    2. Primar – ec. Prigoreanu Dumitru – membru
  •  
    Reprezentantii Consiliului Local:
    3. consilier SCIRTU MARIA – membru
    4. consilier SAVA DORELCONSTANTIN – membru
  •  
    Reprezentantii cadrelor didactice:
    5. Inv. GROSU OTILIA–Scoala Deleni–membru
    6. Inv.NISTOR NICOLETA LACRAMIOARA Scoala Maxut–membru
    7. prof.LUNGU ELENA–Scoala Deleni–membru
  •  
    Reprezentantii parintilor:
    8. CHELE STEFAN–membru ScoalaDeleni
    9. ENACHE MARIA–membru Scoala Maxut
    Lider de sindicat“Spiru Haret” Iasi–prof. BRUMA DANIELA
    Lider sindicat “USLIP” Iasi–inv. Loghin Stefanita Ciprian
Delenii, sat vechi, înființat înaintea domniei lui Ștefan Cel Mare, în marginea Hârlăului, la început se numea Iugani.

Din cauza așezării era mereu în calea năvălitorilor iar o parte din locuitori s-au mutau mai spre deal, în coasta codrului, ca să se ferească de dușmani. Când cei din iugani mergeau la cei care locuiau mai sus, spuneau că merg la Deleni.

Satul este atestat documentar din timpul domniei lui Alexandru cel Bun.

Într-un document din 7 iulie 1430, aflat în proprietatea familiei Ghica Comănești, se spunea că: „au venit înaintea noastră și înaintea alor noștri moldovenești boieri, și cu a lor bună voie au împărțit a părintelui lor Ioan Sunata Jurjii, părțile de pe Jijia, ce se cheamă Jumătățenii și din sus de Hârlău, Delenii și Miclăușenii”.

Din veacul al XVII-lea Delenii au aparținut vornicului Constantin Bucioc și mai apoi Domniței Ruxandra, nepoata acestuia de pe fiica Tudosca, cea care a fost căsătorită cu Vasile Lupu.

Se spune că pe la 1673 satul aparținea Domniței Ruxandra, care a locuit un timp la Deleni dupa care moșia trece în proprietatea Cantacuzineștilor, urmașii boierului Bucioc.

În anul 1730 Grigore Ghica Vodă logodește pe fiul său Scarlat cu fiica lui Iordache Cantacuzino. Din 1730 casele boierești și moșia Deleni trec în stăpânirea familiei Ghica.

Comuna Deleni este înființată în 1864, înainte de acestă dată fiind administrată de un vornic, ajutat de doi județi, având și un scriitor, numit piser (pisar). Această formă de administrație a existat între 1859-1864.

Înainte de 1859 satele erau administrate de către proprietarii și arendașii moșiilor.

Ocupațiile locuitorilor:

Având la îndemână lemnul și piatra, oamenii confecționau diferite obiecte: coveți, linguri, ciubere.Din piatră confecționau cruci, pietre de moară și de râșniță, colaci pentru fântâni.

O dezvoltare deosebită a cunoscut olăritul. Satul Poiana este recunoscut prin ceramica neagră .

Agricultura si pomicultura erau ocupatiile de baza ale locuitorilor.

Oamenii, bărbați și femei, au creat și bunuri spirituale: cântece și jocuri populare.(Corăgheasca).

Anul înființării școlilor din comună:

  • Deleni- 1898
  • Maxut- 1910
  • Slobozia- 1918
  • Feredeni- 1920
  • Poiana- 1920
  • Preventoriu TBC- 1950
  • Nacu – 1950

Învățământul

Școala Deleni s-a înființat în anul 1898. clădirea avea două săli de clasă și locuință pentru învățător. Avea teren propriu, iar în câmp avea ca proprietate 5 hectare de teren. Se învățau doar patru clase. Primul invatator a fost Budeanu Mihai.

Cu timpul numărul copiilor de la școală a crescut, iar spațiul era insuficient. Se învăța în diferite locații din sat.

În anul 1955 se adaugă construcției vechi încă patru săli de clasă.

Generalizarea învățământului de șapte clase în 1952, apoi a celui de opt clase în 1963, fac ca spațiul să fie cu totul însuficient si din acest motiv in anul 1968 se mai construiesc din chirpici inca doua sali de clasa.

Dezvoltarea invatamantului in Comuna Deleni a luat amploare in anul 1973 cand  începe construcția unei școli cu opt săli de clasă și laborator(corp B). Localul  a fost dat în funcțiune în 1976 iar in anul 1978 se extinde cu un atelier școală și o sală de gimnastica..

În anul 2005 se demolează localul școlii vechi care era construit in 1955 si care era total necorespunzător construindu-se o noua cladire prin Banca Mondiala cu patru sali de clasa(corpA) care are incalzire centrala pe gaz metan din 2010 si grupuri sanitare pentru elevi in interior din 2013.

În anul 2011 se demolează si clădirea cu două săli de clasă din chirpici și se construiește cu fonduri de la Consiliul Local Deleni corpul C al scolii care are 3 sali de clasa, grup sanitar in interior si centrala termica pe gaz si unde din 2012 invata copiii de clasa pregatitoare.

De-a lungul anilor Corpul A al scolii a suferit numeroase imbunatatiri si dotari cu materiale didactice:

  • Schimbat tamplaria exterioara din lemn cu PVC si sticla termopan – 2006
  • Amenajat un Centru de Documentare si Informare cu un nr de 8500 carti-2007
  • Renovat si amenajat sala de gimnastica -2009
  • Izolatie termica exterioara-2009
  • Centrala termica gaz metan-2010
  • Renovat si amenajat cancelarie ,secretariat,corn si lapte-2010
  • Infiintat un laborator de informatica -2010
  • Renovat si amenajat laboratorul de stiinte-2011
  • Renovat 7 sali de clasa(glet ipsos,var lavabil,reparat instalatie electrica,parchet, tabla magnetica,mobilier scolar)-2011-2013
  • Supraveghere video exterior si interior-2016

Incepand cu anul scolar 2017-2018 Scoala Gimnaziala Deleni are in subordine si urmatoarele stucturi:

  • Scoala Gimnaziala Maxut
  • Gradinita cu Program Normal Deleni
  • Gradinita cu Program Normal Maxut

VIZIUNEA SCOLII CU CL. I-VIII DELENI

Educație de calitate pentru cetățeni europeni

Scoala cu cl. I-VIII Deleni este o institutie de invatamant care isi propune sa promoveze o educatie moderna, care sa faciliteze dezvoltarea individuala a fiecarui elev, deschis spre schimbare si spre invatarea si respectarea  valorilor unei societati democratice.

Scoala urmareste sa colaboreze eficient cu familiile elevilor, cu comunitatea si cu toti factorii implicati in procesul educatiei asigurand un climat de siguranta si de cooperare.

Obiectivul final este formarea la elevi a unei personalitati integre, capabila sa-si aleaga viitorul cel mai potrivit si sa se adapteze unei societati dinamice.

MISIUNEA SCOLII

Promovarea potențialului, valorilor, tradițiilor și oamenilor într-un context actual, european pentru recunoașterea performanțelor

Scoala cu clasele I-VIII Deleni isi propune sa devina o comunitate educationala care sa asigure sanse egale dezvoltarii personale a fiecarui elev, pregatirea de baza la nivelul cel mai inalt al posibilitatilor acestora pentru continuarea studiilor in clasa a IX-a.

Ne dorim ca toti elevii sa dobandeasca atitudinea si comportamentul de invingator, sa respecte si sa cultive dragostea pentru traditiile si folclorul local.

Navigare

← Înapoi Înainte →

Proiecte și Investiții

Revista Centenar